Stejarul de pluta este unicul, din toata lumea, producator de scoarta de copac atât de groasa si are capacitatea de a produce o noua scoarta, deci este un produs renovabil. Scoarta acestui copac – în limbajul simplu "dop" - un tesut necrotic, renovabil pe tot ciclul vietii copacului prin extinderea în mod constant în sectiune transversala a trunchiurilor si a crengilor copacului.
Acest tesut, vizibil sub microscop, are o structura unica de fagure, alcatuita din celule mici. Fiecare celula are aspectul unui poliedru cu 14 laturi, iar spatiul din interiorul celulei este umplut in intregime cu un amestec gazos asemanator cu aerul. Proprietatile plutei deriva in mod natural din structura si compozitia chimica a membranelor celulare extrem de puternice si flexibile, care sunt impermeabile si etanse. Deoarece 89% din tesutul scoartei este compus din materie gazoasa, densitatea plutei este foarte mica, de la 0,12 la 0,20, fapt care duce la o imensa disproportie dintre volumul si greutatea materialului. În 1 cm de tesut sunt mai mult de 40 de milioane de poliedre cu 14 laturi. Compozitia lor chimica include: suberin (45%) si lignina (27%), celuloza si polizaharide (12%), acid tanic (6%), ceara (5%) si alte substante (5%).
Masa redusa. Aerul închis în micro-celulele este de 90% din volumul sau si aproximativ 50% din greutate, ceea ce face ca greutatea sa specifica este în intervalul de la 190 la 250 kg / m3. Prin urmare, este un material mai usor decât apa de cinci ori, si deoarece nu absoarbe apa, este practic nescufundat.
Imermeabilitatii la lichide si gaze. Prezenta unui amestec complex de acizi grasi si alcool organic (suberin), confera plutei impermeabilitate impotriva lichidului si a gazelor. Ca rezultat aceasta nu se descompune, devenind una dintre cele mai bune izolatoare disponibile. Continutul sau în greutate este de la 39 la 45% a greutatii plutei.
Inertitatea si rezistenta chimica. Pluta este un inert chimic. Structura sa este nu numai impermeabila la lichide si gaze, dar, de asemenea, nu intra cu ele în reactii chimice si nu se distruge. Pluta pastreaza, de asemenea, neutralitatea mirosului.
Rezistenta la coroziune biologica. Coroziune este rezultatul unor conditii favorabile pentru procesul de putrefactie. Rezistenta sporita la coroziune biologica a plutei se datoreaza, printre altele, la prezenta în compozitia sa a substantei tannin si absenta materialului proteic susceptibil la degradare. Îsi pastreaza rezistenta la ciuperci si mucegai. Suprafata si structura scoartei nu seste un mediu favorabil pentru mucegai si ciuperci. Nu creaza conditii pentru asezarile lor.
Proprietati de izolare termica. Coeficientul de conducere termica a materialului este de 0,037-0,040 W / (mK). Marcam si valoarea mare a caldurii proprii. Aceasta valoare se trece t într-o mare inertie termica. Spre deosebire de celelalte materiale retine proprietatile de izolare într-o gama larga de temperaturi. În acest sens, mult mai mare decât de ex. polistiren, care, sub influenta temperaturii ridicate provoaca emisii evaporative. Valoarea incontestabila a plutei este sporita de faptul ca este un slab conductor de caldura, sunet si vibratie. Aceasta datorita faptului ca elementele gazoase pe care le contine sunt mici si impermeabile, izolate intre ele de un material rezistent la umezeala. Aceasta proprietate ii confera plutei una din cele mai bune capacitati de izolare acustica si termica in acelasi timp, ceea ce o face deosebita de toate celelalte substante naturale existente.
Proprietatile acustice si antivibratie. Pluta poate absorbi de la 30 pâna la 70% de sunete în banda de frecvente de la 400 la 4000Hz. Structura de pluta si flexibilitatea permite sa suprime simultan sunetele de aer si zgomotul si de a elimina podurile acustice. Pluta, datorita structurii sale specific, absoarbe undele sonore si vibratoare (nu petrece de vibratiile, dar le amortizeaza).
Retinere a focului. Pluta îsi pastreaza rezistenta la foc în Euroclasa E. Acest detaliu, cu toate acestea, depinde de mai multi factori. Pluta este de asemenea si un produs natural care nu intretine arderea: ea având capacitatea de a nu extinde flacarile si de a nu degaja gaze toxice in timpul arderii.
Elasticitate si recul (revenire la starea initiala). Membrana celulei de pluta este extrem de flexibila, elastica si compresibila in acelasi timp. Aceasta inseamna ca revine la forma initiala dupa ce a fost supusa unei presiuni. Cand pluta este supusa unei presiuni puternice, gazul din interiorul celulelor este comprimat reducand considerabil din volum. Dupa ce presiunea a fost inlaturata, pluta imediat isi recapata forma originala, neinfatisând nici o urma ca a fost supusa unei deformari considerabile.
Proprietati antistatice. Suprafata de pluta nu acumuleaza sarcini electrice, cu alte cuvinte, pluta nu este electrificata, deci nu exista nici un fenomen aici, care sa atraga si sa absoarba praful. Suprafetele din pluta sunt atât de usor de curatat. Datorita faptului ca pluta nu absoarbe praful, ea ajuta la protejarea impotriva alergiilor, iar pe cei care sufera de astm nu ii expune nici unui risc.
Durabilitate. Pluta face parte din grupa materialeleor organice cele mai durabile. Practic nu sunt supuse îmbatrânirii si peste o perioada mare de ani nu-si pierde proprietatile sale, unele proprietati ale mediului sunt un conservant pentru pluta (de ex. apa de mare).
Prelucrare usoara. Pluta poate fi prelucrata cu instrumente simple de taiere. Adera bine la suprafete inegale deoarece se potriveste cu forma. Ea are proprietati adezive bune, usor lipindu-se pe diverse suprafete.
Neutralitate pentrusanatate. Acest material nu este daunator pentru sanatate. Nu este toxic si întra în contact cu pielea, chiar si dupa nimerirea accidentala în tractul gastro-intestinal. Ea nu produce alergii. Nu irita conjunctiva ochiului si membranele mucoase ale nasului si ale tractului respirator.
Respectul fata de mediul înconjurator. Pluta este un material care provine de la arbori în urma procesului de de autoregenerare, si astfel utilizarea ei nu dauneaza mediului înconjurator.
Rezistenta mecanica. Produsele din pluta au o rezistenta mecanica ridicata si capacitatea de a pastra proprietatile mecanice, în intervalul de temperatura de la -80 ° C pâna la 140 ° C.
